750 g capsuni/fragi/zmeura, 200 g zahar, 7/2 pahar cu apa.
Se spala capsunile usor cu apa, se curata de codite si se scurg bine pe o sita.
Se pun într-un vas zaharul cu apa. Se tine vasul pe marginea masinii pâna se topeste zaharul, se împinge apoi pe foc iute si se lasa sa dea câteva clocote. Se pun capsunile, se acopera, se trag pe foc mic si se tin 10 minute, fara sa fiarba, astfel încât fructele sa ramâna întregi. Se lasa compotul sa se racoreasca si se pune la rece.

Etichete: Compot de capsuni, Compot de fragi, Compot de fructe, Compot de zmeura, compoturi

1 1/2 kg zahar, 4 pahare cu apa, 100 g alcool, 8 kg fructe, 8 g acid salicilic.
Se topeste zaharul în apa, la foc mic. Se împinge cratita pe foc bun si dupa ce a dat siropul în fiert se da la o parte si se adauga acidul salicilic dizolvat în alcool.
Se aleg fructe proaspete, nevatamate si nu prea coapte (visine, caise, prune, piersici etc). Se spala si se scurg de apa. Se pune cratita cu sirop pe foc si când da în clocot se pun 1 1 /2 kg de fructe (atâtea cât sa le cuprinda bine siropul). Se tin pâna începe siropul iar sa fiarba; se scot imediat fructele cu lingura cu gauri, se aseaza în borcan si se procedeaza la fel, treptat, cu restul de fructe. Deasupra se toarna siropul strecurat, se leaga borcanul cu hârtie celofan. Puneţi borcanele cu compot în vase largi, pe fundul cărora aţi aşternut un prosop de bucătărie. Puneţi borcanele în vasul cu apă rece, aşezaţi-l la foc mic şi lăsaţi-l să fiarbă încet. Socotiţi timpul de sterilizare din momentul începerii fierberii în clocote. Când acesta a expirat, luaţi vasul de pe foc, acoperiţi-l cu prosoape calde şi cu o păturică şi lăsaţi-l aşa până a doua zi. Când apa s-a răcit, scoateţi fiecare borcan, ştergeţi-l cu un prosop curat şi puneţi-l la păstrat în cămară, la loc aerisit.

Etichete: Compot de fructe, compoturi

SFATURI PENTRU REUSITA COMPOTURILOR
» Alegeţi fructe proaspete, nelovite, bine coapte – dar nu moi – şi, în toate cazurile culese în ziua preparării Cantitatea de zahăr necesară pentru îndulcirea compoturilor depinde, în primul rând, de cât de dulci sunt fructele. Când acestea au conţinut mare de zaharuri, procentul de zahăr folosit la prepararea compoturilor, este desigur mai mic. La 1 kg de zahăr, se pot pune deci 2-3 litri de apă, dacă fructele sunt foarte dulci. Citeşte restul articolului »

Etichete: compot, compoturi, conserve de iarna

•» Pentru ca măslinele să nu mai fie asa de sărate, se înteapă în câteva locuri si se fierb, asezîndu-se la fiert în apă rece. După primul clocot se aruncă apa, se toarnă alta si se lasă din nou să fiarbă. Această operatie se repetă de câteva ori. Apoi se stropesc cu ulei si după gust si cu otet.

•» Salata de legume se foloseste ca garnitură la preparatele reci din ouă, peste, carne. Citeşte restul articolului »

Etichete: carne, legume, mancaruri, masline, oua, peste

•» Legumele trebuie tăiate cât mai repede si nu cu mult timp înainte de a fi preparate, deoarece în contact cu aerul îsi pierd din vitamine.

•» Inainte de a fi curătate legumele se spală repede cu apă rece ; nu se tin în apă după ce au fost curătate, ci se folosesc imediat. Este gresit a se tine legumele în apă înainte de a le prepara.

•» Zarzavatul vested se poate împrospăta dacă se pune timp de 1 oră în apă rece, la care s-a adăugat 1 lingură de otet. Citeşte restul articolului »

Etichete: conservarea alimentelor

•» Legumele care urmează a fi consumate crude, trebuie să fie bine coapte, proaspete si suculente, să aibă culori vii. Consumate în plin sezon, ele vor fi mai hrănitoare.

•» Pentru supele-cremă sunt indicate zarzavaturi bine coapte, chiar dacă sunt si mai vestede.

•» Vara nu trebuie să se facă provizii de legume, aceasta în scopul de a nu le lăsa să se oxideze în contact cu aerul. Prin oxidare, alimentele îsi pierd mare parte din proprietătile lor nutritive. Citeşte restul articolului »

Etichete: condimente, dulciuri, fainoase, fructe, grasimi, Lactate facute in casa, legume, Pastrarea alimentelor, sosuri

VINURILE ROSII
Vinurile rosii extractive, consistente, cum sunt cele din podgoria Plaiurile Drâncei; Dealurile Craiovei, Sâmburesti, Dealul Mare, Murfatlar, se consumă la temperatura camerei, respectiv la 18 -20°C. Vinurile rosii mai usoare, cu un continu’ al extractului ceva mai redus (Tîmburesti, Dăbuleni, Minis), câstigă dacă sunt consumate putin mai reci, respectiv la temperatura de15-18°C Citeşte restul articolului »

Etichete: decantarea vinului, incalzirea vinului, racirea vinului, temperatura de consum, vin invechit, vinul romanesc

Câteva reguli generale este bine să fie cunoscute de oricare consumator, astfel:

•  Vinul alb sec se consumă înaintea celorlalte vinuri, după cum vinul rosu precede pe cel alb dulce.
•  Dacă la masa se servesc mai multe vinuri albe seci, sau mai multe rosii, ori albe dulci, trebuie să amintim că: vinul usor precede pe cel consistent, vinul tânăr precede vinul învechit si vinul ce provine dintr-un soi de struguri mai comun dintr-o regiune viticolă cu mai putină vocatie se consumă înaintea vinului rezultat dintr-un soi nobil, dintr-o regiune devenită celebră. Citeşte restul articolului »

Etichete: degustarea vinurilor, vin alb, vin rosu, vin spumant

Dupa ce se îndeparteaza imediat hârtia în care a fost ambalat, pestele se înveleste într-un servet udat cu otet. Se pastreaza într-un castron de inox sau într-un vas emailat.
Mirosul de peste de pe mâini dispare daca ne spalam cu apa rece în amestec cu ceapa cruda, otet si coaja de lamâie.
Dupa ce a fost curatat si spalat în apa rece de mai multe ori, pestele se stropeste pe toata suprafata cu otet sau zeama de lamâie. In felul acesta, carnea devine mai aromata, mai frageda si mai gustoasa.
Pentru a-si mentine gustul de peste proaspat, este recomandabil ca sararea pestelui sa se faca numai în momentul prepararii, adica dupa ce a fost curatat, spalat si portionat. Astfel sarat, pestele se lasa cam 30 de minute, dupa care se pregateste dupa dorinta. Citeşte restul articolului »

Etichete: decongelare, mirosul de peste, pregatirea pestelui, sararea pestelui