A

- Aligote, vin obtinut din soiuri de struguri cu acelasi nume, originar din Franta. Datorită capacitătii sale de-a acumula, în unele microclimate, o concentratie alcoolică ridicată, vinurile rezultate pot face parte din categoria “de consum curent” si chiar dintr-o categorie superioară. în România, vinurile din soiurile Aligote se obtine în podgoriile: Iasi, Cotesti, Odobesti, Sarica-Niculitel. Citeşte restul articolului »

Etichete: Glosar de vinuri, Sortimente de vinuri

Asocierea între mîncăruri si vinurile ce se servesc în timpul mesei constituie o veritabilă artă care nu se poate însusi fără a dispune de cunostinte solide de gastronomie, fiziologie si nutritie umană, oenologie etc.
Cum structura meniurilor este foarte diferită de la o zonă geografică la alta, iar în cadrul tării noastre chiar de la o provincie la alta, este destul de dificil, practic imposibil, de a contura un ghid atotcuprinzător privind asocierile cele mai fericite între oricare meniu posibil si vinurile produse in Romania. Citeşte restul articolului »

Etichete: asocierea vinurilor cu mancarea, Bucate si vinuri, degustarea vinurilor

SFATURILE D-LUI DR.ING. AUREL POPA – din cartea sa: “Degustarea vinurilor”

In paharele, cu forma florii de lalea, transparente si fără gravuri, fatete sau alte fantezii paharnicul toarnă cu mare precautie (lin pe peretii paharului înclinat spre sticlă), cu devotament si smerenie vin, umplând paharele pe jumătate, anuntând discret în acest moment numele tipului de vin (de exemplu Cabernet Sauvignon), regiunea viticolă de provenientă (Orevita, Banu Mărăcine, Dealul Mare, ori Sîmburesti) si, bine înteles, anul de recoltă, cu referiri speciale dacă provine din recolta unui an viticol de exceptie. Ceremonialul turnării vinului în pahare, după ce paharnicul a gustat si a dat încuviintarea că vinul merită a fi apreciat si consumat, ca si nuantele de culori si strălucirea limpiditătii aprinde la meseni o sclipire de dorintă nemăsurată, în fata paharului pe jumătate plin, consumatorul încremenit, constient si respectuos, se reculege. Citeşte restul articolului »

Etichete: degustarea vinurilor

500 g caise verzi, 200 g zahar, 1 1/2 pahar cu apa.

Se aleg caise verzi care nu au format înca sâmbure. Se înteapa cu un ac gros în lungime, astfel încât acul sa le strapunga dintr-un capat în celalalt. Se pun în apa clocotita, sa traga un singur clocot, apoi se limpezesc în apa rece, în care s-a pus putina zeama de lamâie sau o lingura de otet. Se scurg. Se topeste într-un vas zaharul cu apa. Când da siropul în clocot se pun caisele si se lasa sa fiarba vreun sfert de ora, în clocote mici, pâna sunt gata.

Etichete: Compot de caise verzi, compoturi

1 kg visine, 200 g zahar, 1 pahar cu apa.
Se spala visinele (ciresele) si se curata de codite. Se pune într-un vas zaharul cu apa (la compotul de cirese se adauga si putina vanilie). Dupa ce s-a topit zaharul, se adauga fructele si se lasa sa fiarba 10 minute în clocote mici.

Etichete: Compot de cirese, Compot de visine, compoturi

750 g capsuni/fragi/zmeura, 200 g zahar, 7/2 pahar cu apa.
Se spala capsunile usor cu apa, se curata de codite si se scurg bine pe o sita.
Se pun într-un vas zaharul cu apa. Se tine vasul pe marginea masinii pâna se topeste zaharul, se împinge apoi pe foc iute si se lasa sa dea câteva clocote. Se pun capsunile, se acopera, se trag pe foc mic si se tin 10 minute, fara sa fiarba, astfel încât fructele sa ramâna întregi. Se lasa compotul sa se racoreasca si se pune la rece.

Etichete: Compot de capsuni, Compot de fragi, Compot de fructe, Compot de zmeura, compoturi

1 1/2 kg zahar, 4 pahare cu apa, 100 g alcool, 8 kg fructe, 8 g acid salicilic.
Se topeste zaharul în apa, la foc mic. Se împinge cratita pe foc bun si dupa ce a dat siropul în fiert se da la o parte si se adauga acidul salicilic dizolvat în alcool.
Se aleg fructe proaspete, nevatamate si nu prea coapte (visine, caise, prune, piersici etc). Se spala si se scurg de apa. Se pune cratita cu sirop pe foc si când da în clocot se pun 1 1 /2 kg de fructe (atâtea cât sa le cuprinda bine siropul). Se tin pâna începe siropul iar sa fiarba; se scot imediat fructele cu lingura cu gauri, se aseaza în borcan si se procedeaza la fel, treptat, cu restul de fructe. Deasupra se toarna siropul strecurat, se leaga borcanul cu hârtie celofan. Puneţi borcanele cu compot în vase largi, pe fundul cărora aţi aşternut un prosop de bucătărie. Puneţi borcanele în vasul cu apă rece, aşezaţi-l la foc mic şi lăsaţi-l să fiarbă încet. Socotiţi timpul de sterilizare din momentul începerii fierberii în clocote. Când acesta a expirat, luaţi vasul de pe foc, acoperiţi-l cu prosoape calde şi cu o păturică şi lăsaţi-l aşa până a doua zi. Când apa s-a răcit, scoateţi fiecare borcan, ştergeţi-l cu un prosop curat şi puneţi-l la păstrat în cămară, la loc aerisit.

Etichete: Compot de fructe, compoturi

SFATURI PENTRU REUSITA COMPOTURILOR
» Alegeţi fructe proaspete, nelovite, bine coapte – dar nu moi – şi, în toate cazurile culese în ziua preparării Cantitatea de zahăr necesară pentru îndulcirea compoturilor depinde, în primul rând, de cât de dulci sunt fructele. Când acestea au conţinut mare de zaharuri, procentul de zahăr folosit la prepararea compoturilor, este desigur mai mic. La 1 kg de zahăr, se pot pune deci 2-3 litri de apă, dacă fructele sunt foarte dulci. Citeşte restul articolului »

Etichete: compot, compoturi, conserve de iarna

•» Pentru ca măslinele să nu mai fie asa de sărate, se înteapă în câteva locuri si se fierb, asezîndu-se la fiert în apă rece. După primul clocot se aruncă apa, se toarnă alta si se lasă din nou să fiarbă. Această operatie se repetă de câteva ori. Apoi se stropesc cu ulei si după gust si cu otet.

•» Salata de legume se foloseste ca garnitură la preparatele reci din ouă, peste, carne. Citeşte restul articolului »

Etichete: carne, legume, mancaruri, masline, oua, peste