1
Nov

Glosar de vinuri straine

   Publicat de către: Atro   în categoria Bauturi romanesti

B

- Barsac, grup de renumite vinuri albe, licoroase, foarte parfumate, provenite din viile comunei Barsac, Franta, cunoscuta altadata sub denumirea de Sauternes.

- Bordeaux, grup de renumite vinuri albe sau rosii, cunoscute înca din antichitate, produse în regiunea viticola cu acelasi nume din Franta, mai ales în podgoriile Medoc, Graves, Sauternes, Saint-Emilion. Se obtin din soiurile de struguri Sauvignon, Semillon si Muscadelle (vinurile albe), din Cabernet, Malbec, Merlot (vinurile rosii).

- Bourgogne (Burgundia), grup de vinuri albe, rosii sau roze, provenite din regiunea viticola cu acelasi nume din Franta, cuprinsa între valea Rhonului si Lyon si de aici pâna la frontiera franco-helveto-germana. Cele mai cunoscute sunt cele din Basse Bourgogne (vinuri albe de Chablis si vinuri rosii de Irancy si Coulanges), Haute Bourgogne (cele de la Cote de Nuits, Gevrey-Chambertin, Vougeot, Nuits Saint-Georges), Cote de Beaune (Aloxe-Corton, Beaune, Pomard, Volnay) si Mâconnais (vinurile albe de Pouilly).

C

- Chablis grup de vinuri albe, seci, usoare, de o mare limpiditate, foarte fine si cu un buchet deosebit, obtinute din soiul de struguri Chardonnay, în cea mai sudica parte a Burgundiei (Franta), pe plaiurile din jurul oraselului Chablis. Sunt renumite înca din secolul al IX-lea.

- Chambertin, vin rosu de calitate superioara, obtinut din soiul de struguri Pinot Noir, cultivat pe plaiurile Chambertinului, centrul viticol Cote de Nuits, podgoria Cote d’Or.

- Châteauneuf-du-Pape, renumit vin rosu, intens colorat si aromat, obtinut din 13 soiuri de struguri, cultivate pe domeniul castelului cu acelasi nume, de pe malul Rhonului, resedinta a papilor d’Avignon în secolul al XlV-lea. Putin aspru în primul an, prin învechire îsi dezvolta calitatile unice si subtile ale buchetului sau.

- Château-Yquem, unul din cele mai renumite vinuri albe licoroase din lume, cu parfum delicat, de o suavitate incomparabila, cu o onctuozitate unica. Considerat rege al Sauternului, se obtine din viile domeniului castelului cu acelasi nume, din Franta, apartinând familiei Lur-Saluce.

- Clos-Vougeot, vin rosu sau alb de calitate superioara, cu reputatie mondiala, obtinut din plantatiile strict delimitate din preajma localitatii Vougeot, Franta. Este considerat drept unul din cele mai bune vinuri provenite din podgoria Cote d’Or, aferenta zonei viticole Burgundia.

- Cremant, sampanie mai putin spumoasa decât sampania obisnuita. Spuma sa formeaza o “crema” la suprafata paharului, care se risipeste foarte repede. Este o bautura de mare calitate si foarte cautata, care, în comparatie cu sampania clasica, pastreaza foarte bine gustul vinului.

G

- Graves, grup de vinuri albe sau rosii, cu reputatie foarte veche si cu calitati care le dau dreptul de a fi numite “vinuri de Bordeaux”, provenite din centrul viticol Graves, Franta. Vinurile rosii, elegante, cu buchet, se obtin din soiurile de struguri Cabernet franc, Cabernet Sauvignon si Merlot. Vinurile albe de Graves, seci, obtinute din soiurile de struguri Semillon, Sauvignon si Muscadelle, sunt pretuite mai ales pentru finete si buchet.

J

- Johannisberg, renumit vin german obtinut în cantitate mica pe domeniul castelului cu acelasi nume (Schloss Johannisberg). Dupa legenda, viile de aici au fost plantate din ordinul lui Carol cel Mare (742-814), iar dupa Congresul de la Viena (1815), împaratul Austriei, Frederic-Wilhelm III, a daruit domeniul si castelul ministrului sau Metternich. Astazi, vinurile de Johannisberg se vând cu doua etichete: prima, si cea mai cunoscuta, poarta blazonul familiei Metternich; cealalta reprezinta, în culori, castelul si viile din împrejurimi. Capsulele rosii, verzi si roz permit deosebirea soiurilor de Johannisberg.

L

- Lacrima-Christi, renumit vin italian, cu un buchet si o savoare deosebite, cu o culoare aurie sublima; se obtine pe povârnisurile vulcanice ale Vezuviului. Este extrem de rar.

- Liebfraumilch, renumit vin german produs în viile din jurul orasului Worms. Astazi, aceasta denumire este sinonima cu “vin de Rin”, provenit din landul Hessa renana, si nu mai indica o denumire de origine.

M

- Madera, celebru vin provenit din insula portugheza Madera, din Oceanul Atlantic, acoperita pe mai mult de un sfert din suprafata sa cu vii renumite înca de acum patru sute de ani. Gama variaza de la vinuri seci de o deosebita calitate, pâna la vinuri dulci, licoroase, de desert, cu pronuntate caracteristici meridionale. Madera sec este un vin de maceratie obtinut prin alcoolizarea mustuielii fermentate cu distilat de vin învechit la tarie de 10% volume alcool. Madera dulce se prepara fara maceratie; mustul se obtine prin presarea strugurilor întregi, iar în timpul fermentatiei se alcoolizeaza la un continut de circa 20% volume alcool si câteva zeci de grame la litru de zaharuri. Operatia caracteristica, în faza de maturare, este cea de maderizare a vinurilor, care consta în expunerea vinurilor unui tratament termic de câteva luni, la temperatura de 45-65° C, în prezenta aerului, dupa care se maturizeaza la butoi câtiva ani si se învechesc la sticle. Vinurile de Madera au un continut de alcool 15-24% volume si zahar 4-8 g/l, culoare chihlimbarie-bruna, buchet specific cu nuante de caramel, determinat de continutul ridicat de esteri, aldehide si melanoide ce iau nastere în urma tratamentului termic.

- Malaga, unul din cele mai cunoscute vinuri spaniole, licoros, parfumat, de culoare închisa, produs în provincia cu acelasi nume, din sudul Spaniei, din soiurile de struguri Muscat si Petro Ximenez. Cel mai bun si cel mai renumit este Malaga Lagrima, care se obtine din struguri stafiditi pe butuc timp de câteva saptamâni dupa coacerea naturala.

- Marsala, unul din cele mai cunoscute vinuri dulci italienesti, obtinut în viile din jurul orasului cu acelasi nume din Sicilia. A fost produs pentru prima data de câteva familii englezesti stabilite pe insula, care au dorit sa creeze un vin asemanator Porto-ului si Xeres-ului. De culoarea ambrei, se obtine într-o regiune strict delimitata si numai din soiurile de struguri Grillo, Catarratto, Inzolia. – Meursault, grup de celebre vinuri albe frantuzesti obtinute în împrejurimile satului cu acelasi nume din Burgundia, cu o culoare auriu-pal, de mare limpiditate, cu buchet bogat, renumite mai ales pentru suavitatea lor. Din acelasi tinut provin si vinuri rosii, mai putin cunoscute, fine, cu buchet puternic, eclipsate însa de calitatea vinurilor albe.

- Montrachet, renumite vinuri albe seci de Burgundia, somptuoase, puternice, catifelate, cu un buchet suav, cu o culoare de aur-pal, cu o usoara tenta verde.

- Moselle, grup de renumite vinuri germane obtinute din viile plantate pe valea mijlocie a Mosellei, între Trittenheim si Traben-Trarbach. Vinuri parfumate, delicate, de o mare limpiditate, cu buchet si distinctie deosebite. Denumirea de vinuri de Moselle se aplica si vinurilor albe, rosii sau roze din Lorena, produse în departamentul Moselle, din soiurile de struguri Gamay de Riverdun, Pinot noir, Pinot blanc, Riesling.

- Muscadelle, vin cu buchet deosebit, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume, cultivat mai ales în regiunea Bordeaux.

- Muscat de Lunel, vin alb dulce, de calitate superioara si cu aroma specifica de muscat, obtinut din soiul de struguri cu acelasi nume, foarte putin raspândit în România.

- Musigny, cunoscut vin rosu de Burgundia, deosebit de parfumat, de o delicatete si o savoare unice. Mai putin tare decât Chambertinul, mai putin piperat decât Romanee – Contiul, se spune despre el ca este un vin “feminin”!

N

- Nuits Saint Georges, nume sub care sunt cunoscute vinurile de Premeaux (localitatea cea mai sudica din regiunea viticola Cote de Nuits, Franta). Vinuri deosebite, viguroase, cu o aroma particulara si asemanatoare cu Chambertinul.

P

- Pommard, unul din cele mai cunoscute vinuri rosii din Burgundia, cu buchet de trufe, obtinut în localitatea cu acelasi nume.

- Pommery (et Grenat), sampanie frantuzeasca produsa de casa cu acelasi nume din Reims.

- Porto. Vinurile de Porto se obtin din regiunea Duro-Portugalia si sunt vinuri de maceratie: mustuiala integrala se fermenteaza la 8% volum alcool, dupa care urmeaza alcoolizarea la 18-20% volume alcool, cu distilat de vin crud si macerarea câteva saptamâni.

- Pouilly, renumit vin alb sec din Burgundia, de culoare aurie cu reflexe de smarald, cu un buchet remarcabil, viguros, nervos, obtinut din soiul de struguri Chardonnay. Se produce în patru comune: Fuisse, Solutre-Pouilly, Vergisson si Chaintre.

A

- Roederer (Louis), sampanie frantuzeasca produsa de casa cu acelasi nume din Reims.

S

- Saint-Emilion, renumit vin rosu cu aroma si buchet particulare, produs în localitatea cu acelasi nume si în alte sase localitati limitrofe, obtinut din soiurile de struguri Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Merlot si Malbec.

- Sauternes, grup de renumite vinuri dulci produse în regiunea cu acelasi nume de pe malul stâng al Garonnei, Franta. Denumirea de “Sauternes” se aplica si pentru comunele: Bounnes, Preignac, Fargnes, Barsac. Se obtine din soiurile de struguri Semillon, Sauvignon, Muscadelle. Vin somptuos, cu o culoare aurie si cu un buchet subtil, realizat printr-o tehnologie laborioasa si specifica, unica în lume.

- Sampanie, vin alb spumos, obtinut adesea prin cupaj, prin metoda clasica a calugarului Don Perignon (1638-1715). Vin de lux, usor, desavârsit ca limpiditate si prospetime, înzestrat cu însusirea de a produce spuma la turnarea în pahar si care “perleaza” prin degajarea bioxidului de carbon încorporat în masa sampaniei. Provine din regiunea viticola Champagne, Franta, pivnitele cele mai renumite fiind cele de la Ay si Eperncy.

T

- Tokay, renumit vin produs în Ungaria, în regiunea Tokaji-Hegjalja, din soiurile de struguri Furmint, Harslevelu si Muscat Lunel, care, recoltate la stafidire, în functie de particularitatile tehnologiei de producere, dau o gama întreaga de vinuri, dintre care cele mai cunoscute sunt: esenta de Tokay, Asszu de Tokay, Tokay Szamorodni. Tokayul autentic este foarte rar si este unul dintre cele mai bune vinuri albe dulci, cu o savoare si un buchet rar întâlnite.

V

- Vermut, vin aperitiv, preparat prin imitarea partiala a tehnologiei vechiului vin tonic medicinal. Tehnologia prepararii vermutului a fost stabilita în 1786 de catre doctorul Antonio Benedito Carpene din Torino si consta din adaugarea în vin, care trebuie sa reprezinte 70% din cantitate, a unor substante aromatizante (în care predomina pelinul), a distilatului de vin sau alte alcooluri alimentare, pâna la o concentratie de 15-17% alcool în volum, si must concentrat dupa caz.

- Vouvray, vin renumit, cu o culoare aurie sau de topaz, cu un parfum bogat, de o savoare deosebita, produs în centrul viticol cu acelasi nume din Franta, care cuprinde opt comune: Vouvray, Rochecarbon, Vernon, Saint-Radegoude, Noizay, Chancay, Reugnu si o parte din Parcoy-Mesley. Se obtine mai ales din soiul de struguri Pineau de pe Loire, într-o mare varietate sub raportul continutului de zahar din vin: seci, demiseci, dulci, spumoase etc.

X

- Xeres. Vinurile de Xeres (Jerez sau Sherry) se produc în sudul Spaniei, în regiunea Jerez de la Frontera, din soiurile de baza Palomino si Pedro Xymenes. Sunt vinuri cu un continut de alcool de 16-20% volume, 10-40 g/l zaharuri, de culoare galben-pai pâna la galben-închis, specifica vinurilor oxidante, cu buchet pronuntat, caracteristic, complex si fin, generoase. Cele mai reprezentative sunt tipurile: “fino”, “amontillado”, “manzanilla” (vinuri de înalta calitate), “oloroso” si “rayas”. Particularitatea vinificatiei primare consta în presarea strugurilor întregi sau usor zdrobiti pentru a evita îmbogatirea vinurilor în substante tanante. Dupa limpezirea vinului acesta se alcoolizeaza cu distilat de vin la 15,5% volume alcool si se depoziteaza în butoaie pe gol, în pivnite cu 18-20 C. în timpul maturizarii la butoi, la suprafata vinului se dezvolta asa-zisele drojdii de Jerez care produc o serie de transformari în compozitia vinului: cresterea continutului de aldehide si acetali, în produsi de autoliza de drojdii, reactii de esterificare, scaderea aciditatii fixe, modificarea culorii etc. Rezultatul acestor reactii complexe este formarea buchetului caracteristic respectivelor vinuri.

Adauga in reteaua ta:
  • Print this article!
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • Blogosphere News
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Turn this article into a PDF!
  • RSS
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks

Etichete:

Acest articol a fost publicat Saturday, 1 November 2008, ora 20:18 si este atasat categoriei Bauturi romanesti. Puteti urmari raspunsurile la acest articol utilizand RSS 2.0. Puteti lasa un raspuns sau puteti crea un link pe propriul dvs. site.

2 Trackbacks/Pings

  1. PianoFan    Nov 09 2009 / 6pm:

    PianoFan…

    Megacool Blog indeed!… if anyone else has anything it would be much appreciated. Great website Enjoy!…

  2. hotel saint francois longchamp    May 16 2014 / 12pm:

    hotel saint francois longchamp…

    Bucate, vinuri si traditii » Arhiva blog » Glosar de vinuri straine…

Trimite un răspuns

Trebuie să vă autentificaţi pentru a putea publica un comentariu.