Câteva reguli generale este bine să fie cunoscute de oricare consumator, astfel:

•  Vinul alb sec se consumă înaintea celorlalte vinuri, după cum vinul rosu precede pe cel alb dulce.
•  Dacă la masa se servesc mai multe vinuri albe seci, sau mai multe rosii, ori albe dulci, trebuie să amintim că: vinul usor precede pe cel consistent, vinul tânăr precede vinul învechit si vinul ce provine dintr-un soi de struguri mai comun dintr-o regiune viticolă cu mai putină vocatie se consumă înaintea vinului rezultat dintr-un soi nobil, dintr-o regiune devenită celebră.
Un mare vin rosu de Orevita, Dealul Mare sau Sâmburesti, poate să fie servit după un alt vin rosu din aceleasi regiuni, dar mai tânăr, mai putin nobil. Se cuvine însă ca diferentierea dintre cele două vinuri să fie destul de evidenta.
•  Contrar unui obicei destul de răspândit, este de preferat să nu se servească în cursul unei mese două vinuri rosii sau albe din regiuni viticole diferite. In schimb, se admit bucuros două vinuri din aceeasi regiune viticolă, alese si servite respectând regulile de mai sus.
•  Vinurile spumante (sampania) brute trebuie servite la începutul mesei. La sfârsit, cu mâncărurile ce  alcătuiesc desertul, se poate oferi un vin spumant dulce. Din păcate, se serveste vin spumant brut cu
patiserii si înghetate, ceea ce îl face să fie dezagreabil. Dacă cineva se îndoieste de acest lucru, să privească în jur si va constata că sampania brută servită în acest fel rămâne mai mult în pahare decât este consumată.
La o masă care dorim să fie în rândul celor respectate este rational să servim 3 trei vinuri. Unele meniuri se acomodează însă cu patru vinuri.
Se pot prezenta în ordinea servirii: un vin alb sec, un vin rosu si un vin alb dulce. Cel de-al patrulea vin (în functie de meniu) poate fi un vin alb sec sau un vin rosu.

Servirea la o masă a mai mult de patru vinuri se soldează cu atenuarea simtului de miros si de gust. In acest caz, vinurile nu se mai consumă cu discernământ si bucurie. Vinurile aromatizate (vinul pelin, vermutul, alte vinuri aromatizate) se mai numesc si vinuri tip aperitiv, pentru motivul că nu se servesc si nu se consumă în timpul mesei, ci înaintea mesei. Majoritatea vinurilor aperitive sunt plăcute si agreate de consumatori, asa se explică succesul lor justificând ca pretext stimularea poftei de mâncare. De un lucru trebuie să tinem seama, si anume că gradul alcoolic relativ ridicat, aroma puternică, gustul marcant, constituie tot atâtia factori care obosesc gustul si mirosul înainte de a ne aseza la masă, unde avem atâta nevoie de ele.
Din păcate, setea este, ca si foamea, câteodată, proastă sfătuitoare, motiv pentru care te lasi tentat si consumi vinuri aperitive. Dacă se întâmplă asa, atunci este necesar să recurgi la această delectare cu cel putin o jumătate de oră înainte de a servi masa, timp în care simtul de gust si cel de miros îsi vor recăpăta în întregime sensibilitatea.
Drept aperitiv, mai rezonabil, se poate servi cu câteva minute înainte de servirea mesei un vin alb sec, usor, dar cu suficientă aciditate (4,5-5 g/l) care stimulează papilele gustative, pregătindu-ne să savurăm în timpul mesei atât felurile de mâncare cât si tipurile de vin ce vor fi prezentate.
Asa cum am amintit, la început de masă se poate servi un vin spumant brut, care este preferabil să fie consumat acum, decât în fata unui desert dulce sau a unei înghetate. Dacă, la început de masă, servim vin
spumant brut, nu mai recurgem la a servi vin alb sec drept aperitiv, deoarece incomparabila finete a vinului spumant brut risca să ofenseze pe aceea a vinului, ceea ce este nedrept.

Etichete: degustarea vinurilor, vin alb, vin rosu, vin spumant